Antreprenori români sau multinaționale?
Presupusul conflict între antreprenoriatul românesc, pe de o parte, și multinaționalele, pe de alta, este o temă care a stârnit foarte multe „pasiuni“ în ultima vreme, atât pe plan politic, cât și în mediul privat. Care este totuși problema?
În România există la ora actuală 433.000 de firme românești și 37.000 de companii străine, potrivit unui studiu realizat de Ziarul Financiar. În 2015, capitalul privat românesc a adus o cifră de afaceri cumulată de 551 de miliarde de lei și un rezultat net de 27 de miliarde de lei, firmele străine au avut un business de 580 de miliarde de lei și un rezultat net de 9 miliarde de lei.
În ciuda faptului că mai multe industrii sunt dominate de companiile străine, există domenii în care antreprenorii români au reușit să-și facă loc și chiar să se poziționeze în vârful ierarhiei de business. Un exemplu este cel mai mare business antreprenorial din România, retailerul de bricolaj Dedeman, controlat de frații Pavăl din Bacău, care a depășit anul trecut pragul psihologic de un miliard de euro în ceea ce privește cifra de afaceri. Mai sunt însă și alte exemple din alte industrii.
Pro și contra
Toate statele lumii, indiferent cât de dezvoltate sunt, urmăresc banii multinaționalelor.
Multinaționalele vin cu capital și cu know-how, de care beneficiază și întreprinzătorii locali. Dacă am avea doar firme românești sau doar multinaționale, peisajul economic ar fi incomplet. Firmele antreprenoriale românești, de multe ori, se transformă, prin achiziții, în multinaționale. Multinaționalele de multe ori aprovizionează cu business firmele antreprenoriale. Ecosistemul trebuie văzut în întregimea lui.
De multe ori, multinaționalele sunt cotate la bursă. Asta înseamnă că proprietarul lor este reprezentat de o multitudine de entități și indivizi, inclusiv persoane fizice. Rolul unei multinaționale este să genereze bogăție pentru acționari.
Nu prea există mult capital excedentar local, care să nu fie necesar în businessul de pornire, în businessurile în care respectivii bani sunt investiți. Acumularea capitalului occidental a durat peste o sută de ani. Sigur, există categoria antreprenorilor care își decapitalizează companiile, așa cum există pertinență în a spune că 25 de ani nu sunt un timp suficient de lung ca să fie acumulat un capital autohton excedentar.
Cel mai mare pericol pentru capitalul românesc este impozitarea. Pentru că cele mai multe impozite plătesc cei mai mici, care nu beneficiază de o armată de consultanți și avocați care să îi sfătuiască cum să plătească mai puțin.
Articolul complet pe newmoney.ro