Blog Details
- Home
- /
- Mediul de afaceri
- /
- Impozitul pe cifra de afaceri, pe cine vizează și care vor fi efectele
Conform noului program de guvernare, toate firmele din România ar urma să plătească, de la 1 ianuarie 2018, un impozit pe cifra de afaceri în locul actualului impozit pe profit, care va dispărea.
Înlocuirea profitului brut cu cifra de afaceri ca bază impozabilă este o măsură menită să combată practica multinaţionalelor de optimizare fiscală şi de diminuare a impozitelor plătite, în condiţiile în care acestea înregistrează un profit impozabil de aproape trei ori mai mic comparativ cu firmele autohtone, la un nivel similar al cifrei de afaceri.
Cu toate acestea, potrivit unui studiu realizat de Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), efectele impozitării cifrei de afaceri vor fi greu de suportat pentru majoritatea companiilor, în special pentru cele care au venituri de peste 1 milion euro, 60% dintre acestea fiind companii cu acţionariat străin.
Potrivit studiului, aproape jumătate dintre firmele active în Romania vor suporta impozite în creştere începând cu anul 2018 şi „aproximativ 1 din 3 companii care activează în România sunt expuse riscului de a intra în insolvenţă din cauza noilor măsuri fiscale privind impozitarea tuturor firmelor în funcţie de venit”.
Dacă, de exemplu, o firmă are venituri de 10 milioane de euro și cheltuieli de 9 milioane și jumătate de euro, plăteste acum un impozit de 16% din profitul de 500.000 de euro, adică 80.000 de euro. Dacă va trebui să plătească un impozit de 1% pe venit, atunci va plăti la stat 100.000 de euro, deci cu 25% mai mult. Dacă impozitul crește la 2%, atunci va achita 200.000 de euro, iar în cazul extrem, în care ar achita cel mai mare impozit, de 3% din venit, adică 300.000 de euro, atunci firma ar plăti la stat mai mult de jumătate din întregul sau profit.
O firmă ar fi avantajată de plata impozitului de 1% din cifra de afaceri doar dacă are un profit mai mare de 6%. La o cotă de 2% din venit, profitul ar trebui să fie de peste 12%, respectiv de 19% ca să poată suporta un impozit de 3%. Toate companiile care înregistrează pierderi sau care au o marjă brută de profit sub aceste praguri vor plăti un impozit mai mare comparativ cu cel plătit până în prezent.
Cele mai afectate de noile măsuri vor fi sectorul distribuţiei şi al vânzărilor cu amănuntul, care înregistrează tradiţional rulaje mari, cuplate cu margini de profit mai scăzute. Cel mai puţin afectate sectoare sunt cele de prestare ale serviciilor, intermedieri sau producţie, unde nivelul veniturilor este mai mic, în timp ce marginile de profitabilitate sunt mai mari. Doar două sectoare vor înregistra un nivel mediu al impozitării inferior celui actual: sănătate şi asistenţă socială (-6%), tranzacţii imobiliare (-27%).
O situaţie specială o reprezintă microîntreprinderile (cu venituri sub 500.000 de euro), care plătesc deja impozit pe venit (3% dacă nu au nici un angajat sau 1% cu cel puţin un angajat).
În România microîntreprinderile reprezintă 93% din totalul companiilor, în timp ce 90% dintre venituri sunt înregistrate în rândul firmelor cu venituri peste 500.000 Euro. În probabilitatea în care noile măsuri fiscale nu vor aduce modificări importante asupra gradului de povară fiscală pentru microîntreprinderi (impozitate deja în funcţie de venituri), este clar că noile măsuri fiscale vizează companiile mari şi foarte mari.
Această măsură fiscală trebuie înţeleasă în contextul polarizării accentuate a mediului de afaceri. Cele mai mari 1% dintre companiile din România (primele 4.500 de companii cu cea mai mare cifra de afaceri) concentrează 67% din veniturile raportate de toate companiile active în 2015. Acest procent este superior gradului de concentrare înregistrat în Ungaria (64%), Polonia (62%) sau Cehia (51%).