Fiscalitate

Care sunt efectele noului Cod Fiscal asupra micilor afaceri?

Recentele modificări la Codul Fiscal reprezintă un atac concertat asupra mediului privat, ale cărui efecte în plan economic vor genera în timp zeci de mii de victime.

În România, din păcate, antreprenorul nu are un alt rost pe lume decât acela de a-şi risca banii, de a crea locuri de muncă şi de a plăti taxe. Iar dacă îi mai rămâne vreun profit, acesta să fie destinat aşa-numitei responsabilităţi sociale a companiilor – o formulă perversă menită a pasa responsabilitatea sferei publice în sarcina privaţilor.

De fapt, antreprenoriatul este despre identificare de nevoi insuficient satisfăcute, despre creativitate în agregarea factorilor de producţie, despre asumare de risc în schimbul obţinerii unui profit proporţional cu acesta. Dar în societatea noastră de astăzi performanţa nu se recompensează, ci se pedepseşte prin taxare (suplimentară), iar lipsa de performanţă se subvenţionează din banii celor productivi.

Cea mai importantă modificare a noului Cod Fiscal este transferul contribuţiilor de la angajator la angajat. La nivel principial, transferul contribuţiilor are o logică în spate (contribuţiile fiind pe fond ale angajaţilor), însă singura logică este de fapt dorința de a avea „mai mulţi bani la stat“, acum şi în viitor.

Modificarea are la bază o filozofie care pare corectă, însă noianul de modificări din acest an induc ideea de impredictibilitate şi de panică, în paralel cu creșterea cheltuielilor statului.

O altă modificare este impozitarea pe cifra de afaceri a microîntreprinderilor. Microîntreprinderile reprezintă baza economiei româneşti. Teoretic, o impozitare mai redusă pe cifra de afaceri, însoţită de o permisivitate la nivel de deductibilitate a TVA pentru companiile cu o cifră de afaceri sub 1 milion de euro şi sub 10 angajaţi, ar fi un real suport pentru acestea. Companiile încadrabile în acești parametri se află mai mult sau mai puţin la graniţa subzistenţei antreprenoriale.

Companiile aflate sub acest nivel ar trebui lăsate să se dezvolte cu cât mai puţine constrângeri, ceea ce ar însemna foarte mult pentru economie, pentru clienţi, pentru ele însele, pentru acţionarii şi pentru angajaţii lor. Fiind foarte multe astfel de firme, o astfel de iniţiativă ar fi putut conduce concomitent şi suplimentar şi la o degrevare de sarcini a unor mii sau zeci de mii de funcţionari cu atribuţii de control în deductibilitatea cheltuielilor şi a TVA, deci la resurse suplimentare de forţă de muncă pentru economia privată şi de costuri mai mici ale statului, prin transfer.

Această măsură va genera probleme în zona companiilor care lucrează cu procente mici de adaos, ele facturând întreaga sumă, dar profitul lor real este foarte mic.

Celelalte măsuri, taxa de solidaritate, salariile minime crescute obligatoriu, split TVA, contribuţiile mărite pentru cei care au dividende mai mari decât salariul minim şi altele,  se suprapun unui context şi aşa defavorabil mediului antreprenorial românesc, mai precis supra-reglementare, birocraţie excesivă şi supracontrol. Coroborat cu criza din mediul privat la nivel de forţă de muncă, criză generată tot de către stat prin politica care a favorizat exodul, prin politica salariilor din sectorul public, prin politica privind companiile de stat, prin politica de organizare administrativ-teritorială şi prin politicile de aşa-zisă protecţie socială, presiunea pe antreprenorii mici şi mijlocii va creşte. Rezultatul? Românii pleacă fie din ţară, fie la stat, fie la multinaţionale sau la companiile foarte mari.

În aceste condiţii neprielnice, mulţi refuză să îşi mai asume riscul de a deveni antreprenori, mai multe companii dispar decât apar. Soluțiile aplicate de stat în această situație, precum subvenţionarea din banii publici a proiectelor de tip Start-up Nation, care ajung apoi vândute pe olx, nu sunt cele mai potrivite. Cele mai bune soluţii ar fi limitarea expansiunii statului, plafonarea cheltuielilor bugetare, interzicerea deficitului bugetar, o putere mai mare a contribuabililor în direcţionarea resurselor publice.

Mediul este din ce în ce mai potrivnic pentru firmele mici. Au competiţie pe clienţi, pe angajaţi, statul nu le e prieten, coabitarea dintre anumite firme şi stat le pune probleme, iar ca urmare discrepanţele şi inegalitatea se vor accentua.

Articolul complet pe adevarul.ro

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *