Este momentul solidarităţii europene. Este momentul emiterii de eurobonduri de tip coronabonds de 700 miliarde euro (5% din PIB ul UE). România poate accesa resurse de finantare de peste 10% din PIB pentru lupta contra coronavirozei şi revenirea economică.
Criza de sănătate publică cu care se confruntă ţările Uniunii Europene este fără precedent. Puternică în sine, criza coronavirus potenţează criza multiformă ce se manifesta deja la nivel global (financiară, valutară, tehnologică, geopolitică, ecologică s.a.). Revenirea economică postcriză trebuie realizată cât mai rapid iar pentru a face acest lucru este nevoie de cel puţin două lucruri fundamentale: viziune şi o finanţare consistentă.
Ce-i de făcut pe plan extern privind finanţarea?
- Consiliul Uniunii Europene, în cooperare cu Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană trebuie să decidă emiterea unor euroobligaţiuni numite coronabonds în valoare totală de 5% din PIB ul Uniunii Europene, adică circa 700 miliarde euro. Eurobondurile corona vor fi folosite efectiv pentru asigurarea finanţării pe 3 direcţii: medical / sanitară, stimuli economici şi protecţie socială pentru cetăţenii europeni afectaţi. Dacă se va implementa această propunere şi România va putea accesa acest împrumut de 11 miliarde euro.
- Banca Centrală trebuie să solicite Băncii Centrale Europene accesul la operaţiunile de swap si tranzactii repo cu BCE, operaţiuni ce ar mări lichiditatea în euro pe piaţa internă, la costuri reduse. BCE trebuie să reia aceste proceduri, experienţa crizei anterioare – în care de această facilitate au beneficiat Polonia, Ungaria şi ţările baltice – arată că procesul este sustenabil şi a avut succes.
- Împrumuturi de 2 miliarde euro pot fi accesate de la Banca Mondială, BEI, BERD pentru dezvoltari sectoriale pe industrie, agricultura, mediu, digitalizare, ANAF, spitale, medici de familie s.a. Există deja unele programe în funcţiune în acest sens, altele pot fi demarate.
- Parteneriatele public privat trebuie fundamentate şi implementate urgent pentru măcar 5 obiective de investiţii majore, prioritar în spitale.
- Programare economică pentru atragerea de investiții străine directe în clusterele de competitivitate definite.
Ce-i de făcut pe plan intern?
- Programarea Bugetară. Aşa cum fiecare dintre noi îşi regândeşte priorităţile şi bugetul atunci când se confruntă cu o criză, aşa trebuie procedat şi la nivel de stat. Cu calm, cu raţiune, trebuie făcută programarea bugetară inteligentă. Trebuie regândit bugetul de stat şi reaşezat în funcţie de noile priorităţi.
- Criza creează și oportunităţi. Trebuie propus Un program de relansare a producţiei în România. Acolo unde avem competitivitate şi în care avem deficit comercial ridicat. Să fie relansate prioritar industria de medicamente, de echipamente medicale, chimica, petrochimica, alimentara, de tractoare, masini, unelte și utilaje agricole, îngrașăminte s.a., pe lângă clusterele de competitivitate pe care le avem acum în auto și piese, IT, energie s.a. Prioritară pe termen scurt – convertirea producţiei în condiţii normale în bunuri / echipamente de protectie contra coronavirozei – măşti, combinezoane, ventilatoare, aparatură medicale, dezinfectanţi s.a.
- Postcarantină, este prioritară accelerarea investițiilor publice astfel încât să se antreneze cât mai mult activitatea de multiplicare pe orizontală (nu vor mai fi la dispoziţie 50 miliarde lei investitii aşa cum este prins acum în buget, dar posibil că 40-45 miliarde lei vor putea fi alocaţi efectiv pentru investiţii în 2020).
- Un pachet de măsuri bazat pe stimularea ofertei și cererii în același timp. Degeaba stimulăm repornirea producției dacă nu are cine şi cu ce să cumpere.
- Fundamentarea şi implementarea, împreună cu sindicatele, a unui program de menținere a puterii de cumpărare a populației, atât ca formă de sprijin cât şi ca motor de cerere pentru perioada post criza coronavirus.
Citește aici mai multe detalii.
Similare