Firmele cu cel puțin 50 de salariați au obligația să angajeze persoane cu handicap în proporție de cel puțin 4% din numărul total de angajați, potrivit legislației în vigoare. Societățile care nu angajează persoane cu dizabilități trebuie ori să plătească o anumită sumă către stat, ori să achiziționeze produse sau servicii furnizate de astfel de persoane. Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicapstabilește că autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul

Recent, London Stock Exchange Group a publicat o analiză în premieră în economia europeană. Raportul se numeşte „1.000 de companii care inspiră Europa'' şi prezintă cele mai dinamice întreprinderi mici şi mijlocii din Uniunea Europeană. Criteriile luate în calcul se referă la companii private, fiind excluse vehiculele investiţionale sau companiile cu capital de stat. Cifra de afaceri luată în calcul pentru companii sau grupuri de firme este între 20 şi 300 milioane de euro. De asemenea, au fost excluse firmele înfiinţate după 1 ianuarie 2012. Perioadele de analiză sunt între anii 2012 şi 2014. Firmele care au înregistrat în această

Unul din trei antreprenori din regiunea Moldova consideră că eşecul unei afaceri este o barieră în calea pornirii uneia noi, iar birocraţia este cea mai importantă problemă cu care se confruntă mediul de afaceri din Moldova.  În cazul provocărilor pe care trebuie să le înfrunte antreprenorii din această regiune, aceştia menţionează lipsa infrastructurii de transport şi logistice, lipsa unei educaţii de business formale şi informale de calitate sau chiar zelul şi inechitatea organelor de control ale statului. Reducerea birocraţiei, simplificarea legislaţiei şi a Codului Fiscal reprezintă măsurile cu cel mai mare impact favorabil pentru dezvoltarea micilor afaceri. În ceea ce

Înscrierea unor fapte sau contravenții în cazierul fiscal poate atrage inactivitatea fiscală a firmei sau pierderea înregistrării în scopuri de TVA, ambele cu efecte grave pentru business. Un material informativ al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), furnizat Profit.ro, arată în ce condiții pot apărea aceste riscuri. Cazierul fiscal, care include, din acest an, 318 infracțiuni și contravenții, față de 117 în trecut, este un mijloc de evidență și urmărire a respectării disciplinei fiscale, contabile și financiare, în care se ține evidența persoanelor fizice, juridice și a entităților fără personalitate juridică care au săvârșit fapte sancționate de legile fiscale, contabile,

La ora actuală distanţa timp (timpul de parcurs) dintre Botoşani şi Iaşi e egală cu Iaşi - München, iar distanţa practicată pe calea ferată între Iaşi şi Timişoara e de zece ori mai mare decât cea dintre Iaşi şi aceeaşi metropolă bavareză. Oraşul contemporan are două surse de dezvoltare: una teritorială, care ţine de vecinătatea sa regională (sau locală, dacă ne referim la centre urbane de mici dimensiuni), al cărui loc central e, şi una internaţională, ori globală, în cazul marilor metropole. Dacă prima sursă e descrisă în geografie de modelul locurilor centrale (sau modelul lui Christaller - geograful german

Doar firmele străine din Iaşi şi-au majorat numărul de angajaţi între 2008 şi 2014, de la 12.700 la 14.100, pe când firmele private româneşti din acest judeţ şi-au redus din angajaţi, iar în Bacău, Botoşani, Neamţ, Suceava şi Vaslui şi firmele româneşti, şi cele străine au tăiat drastic din locurile de muncă în aceeaşi perioadă. Astfel, firmele private româneşti din Iaşi aveau 73.000 de angajaţi în 2014, faţă de 98.000 în 2008, deci o pierdere de 26.000 de angajaţi, iar scă­derile din celelalte judeţe sunt la fel de puternice. Practic, investiţiile stră­ine nu au putut  recupera decât într-o foarte mică

Judeţul Iaşi, unde activează circa 18.000 de firme, a fost ocolit în ultimii ani de investiţii majore din cauza lipsei infrastructurii, astfel că se află pe locul doi în topul celor mai bogate judeţe din Moldova după cifra de afaceri realizată de companii, cu 18,2 mld. lei, şi pe locul 15 la nivel naţional. Oamenii de afaceri români au cea mai mare pondere la cifra de afaceri realizată de companiile din Iaşi, însă antre­pre­noriatul este foarte fragmentat în judeţul din Moldova. Astfel, cele mai mari zece afaceri antreprenoriale contribuie cu doar 7% la cifra de afaceri a judeţului, în timp

Ni se arată preţul mult prea ridicat, determinat de sectorul carpatic extins pe care desenul autostrăzii îl intersectează transversal - adică, o suită de văi, depresiuni şi catene montane paralele şi cu o geologie extrem de complexă, sau de nenumăratele situri Natura 2000, ce închid ca o fortăreaţă Transilvania, ce nu pot fi traversate decât apelând la pasaje costisitoare. La acestea se adaugă şi instabilitatea politică şi chiar teritorială a statelor de la est de Prut. Dincolo de explicaţiile acestea stă şi o realitate de o banalitate înfioratoare - nici Bucureştii, nici marile oraşe transilvane nu sunt legate încă la

Afacerile din România se împotmolesc în legile fiscale mult prea stufoase. Patronii se plâng că trebuie să cunoască în amănunt nu mai puţin de 1.500 de pagini de legi şi norme fiscale - multe dintre ele schimbate la începutul anului. Asta în condiţiile în care, spun ei, recomandarea europeană este ca legislaţia în domeniu să nu depăşească 200 de pagini. Afacerile din România se împotmolesc în legile fiscale mult prea stufoase. Patronii se plâng c ă trebuie să cunoască în amănunt nu mai puţin de 1.500 de pagini de legi şi norme fiscale - multe dintre ele schimbate la începutul

Premierul Dacian Ciolos le-a transmis luni, la Iasi, parlamentarilor din judetele Moldovei ca Guvernul incearca sa gaseasca resursele necesare reactualizarii studiului de fezabilitate al Autostrazii Targu Mures-Iasi-Ungheni in cursul acestui an. "Autostrada Targu Mures- Iasi - Ungheni este un proiect pe care vrem sa-l tinem in actualitate, chiar daca in momentul de fata nu avem resurse bugetare pe a-l putea executa ca atare. Din calculele facute, costul total integral al proiectului este undeva la 4 miliarde de euro - 1,2 miliarde pentru partea Ungheni-Targu Neamt si 2,9 miliarde pentru Targu Neamt- Targu Mures. Costul studiului de fezabilitate si al proiectului