Blog Details
- Home
- /
- Mediul de afaceri
- /
- Învățământul superior ieșean ar putea constitui motorul de dezvoltare al întregii regiuni
Învățământul superior ieșean ar putea constitui motorul de dezvoltare al întregii regiuni de Nord-Est, printr-o mai strânsă legătură cu mediul economic, se arată într-un raport realizat de Centrul de Cercetare Comună al Comisiei Europene, în care se analizează în profunzime importanţa instituţiilor de învăţământ superior în Regiunea de Nord-Est a României.
Raportul de aproximativ 40 de pagini, intitulat „Higher Education for Smart Specialisation. The Case of North East Romania“, arată că Regiunea de NE a României, una dintre cele mai sărace şi mai prost finanţate din ţară, este una dintre cele mai prolifice din ţară în domeniul învăţământului superior.
Cele mai importante universităţi de stat din regiune sunt localizate în Iaşi, iar acestea, deşi sunt universităţi de tradiţie, cu activitatea concentrată pe educaţie şi cercetare, nu pun accent pe activităţi de dezvoltare precum transferul de tehnologie sau angajamente în comunitatea locală, sau sunt doar la un stadiu incipient.
La nivelul UE analizele au demonstrat că în regiunile periferice ale ţărilor, instituţiile de învăţământ superior au nevoie de sprijin pentru a-şi dezvolta mijloacele necesare astfel încât să sprijine dezvoltarea regiunilor de care aparţin, iar acest lucru se poate întâmpla și la Iași.
Din păcate, învăţământul superior românesc în general este la limita subzistenţei în materie de finanţare, România cheltuieşte doar 1.872 de euro pe student, fiind pe poziţia a doua din coada clasamentului ţărilor membre UE, diferența față de Suedia, aflată pe locul I, fiind una foarte mare, aceştia investind o medie de 22.843 de euro pe student.
La Iaşi, centru cultural şi de dezvoltare al întregii regiuni, de relevanţă la nivel naţional, s-au făcut primele încercări din ţară de a demara proiecte de inovare regională şi de transfer tehnologic în domeniile protecţiei mediului, turism, textile şi noi materiale, biotehnologii şi industria agroalimentară. Dar universităţile se îndreaptă mai mult către finanţare naţională pe astfel de proiecte, puţine fiind cele care au reuşit să obţină finanţare pe proiecte europene.
Un cadru legal care să sprijine instituţiile de învăţământ superior să poată propune şi implementa proiecte prin care să îşi transpună expertiza în domenii practice din economice este absolut necesar, precum și o mai bună corelare cu cerințele pieței muncii.
În prezent, piaţa muncii este suprasaturată de absolvenţi în ştiinţe sociale şi umane, precum și de un surplus foarte mare de absolvenţi în economie, drept şi biologie, pe când cererea mare este de ingineri, medici şi IT-işti. În sectorul IT se estimează 800 de absolvenţi pe an, dar cererea este de 3.200, deci de 4 ori mai mult. Pe de altă parte, în domeniul textilelor, absolvenţii sunt foarte căutaţi, dar este greu pentru universităţi să recruteze studenţi, se mai arată în raportul Comisiei Europene.